determinand complicatii vasculare si nervoase.
2. Scapula (Omoplatul)
Scapula sau omoplatul este un os lat, de forma triunghiulara, situat la partea postero-superioara a toracelui.
Pe schelet, acest os se intinde intre primul spatiu inter-costal si coasta a VII-a. Osul este aplicat pe torace, depasindu-l insa lateral si ia astfel parte la formarea umarului si la delimitarea axilei.
Scapula prezintă două fete (fata anterioara si fata posterioara), trei margini (marginea vertebral, marginea axilar si marginea superioara) si trei unghiuri (unghiul superior, unghiul inferior si unghiul lateral).
Orientare: Se asaza posterior fata prevazuta cu o puternica spina, in sus marginea cea mai mica si subtire; lateral (si putin inainte) unghiul cel mai voluminos (prevazut cu o cavitate articulara).

Scapula - vedere posterioara si laterala
FATA POSTERIOARA A SCAPULEI(sau fata dorsala) priveste posterior si lateral, de pe ea desprinzandu-se transversal o puternica lama, numită spina scapulei. Spina imparte fata posterioara intr-o fosa situata deasupra si alta situata dedesubtul ei.
1.Spina scapulei adera de fata posterioară a scapulei si se continua in porțiunea ei laterala cu o prelungire libera, neaderenta de fata posterioara a scapulei, numita acromion.
Spina scapulei are o formă triunghiulara, prezentand o fata superioara si alta inferioara. Ea are trei margini, dintre care una anterioara, prin care spina adera de fata poasterioara a scapulei; o margine laterala, libera si concava; o margine dorsala groasă si rugoass care da insertie, prin buza superioara, muschiului trapez, iar prin cea inferioară mușchiului deltoid.
2.Acromionul(Acromion) este o proeminenta turtita de sus in jos si palpabila sub piele, ce prezintă fata articulara a acromionului pentru extremitatea laterala a claviculei, cu care se articuleaza. La unirea acromionului cu buza inferioară a spinei scapulei, se formează unghiul acromionului. Spina scapulei și acromionul se pot palpa ambele sub piele. Unghiul acromionului, situat la unirea celor doua formatiuni osoase, are deosebita importanță practica: pornind de la el, se pot face masuratorile pentru stabilirea eventualelor luxatii ale centurii scapulare.
3. Fosa supraspinoasă da insertie muschiului supraspinos
4. Fosa subspinoasa (sau infraspinoasa) dainsertie mai multor muschi:infraspinos,rotund mare, rotund mic.

Scapula - vedere anterioara
FATA COSTALA A SCAPULEI(sau fata anterioara) prezinta o concavitate, fosa subscapulara, ce este strabatuta de creste oblice. Pe fosa, ca si pe crestele oblice, se insera muschiul subscapular. Pe portiunea mediala a fetei se mai insera si muschiul dintat anterior.
a) marginea superioaraeste subtire si prezinta scobitura sau ineizura scapulei. Prin aceasta scobitura trece nervul supra-scapular. Mediata de scobitura, marginea superioara da insertie mușchiului omohioidian.
b) marginea medialapoate fi explorata sub piele, ea fiind orientata spre coloana vertebrala. Pe ea se insera numerosi muschi, cum ar fi muschiul romboid mare, romboid mic, dintat anterior
c) marginea lateralaeste orientata spre axila, putandu-se explora parțial. Aici se insera muschii rotund mare si rotund mic.
Unghiul inferior este ascutit si usor de explorat sub piele. Aici se insera muschiul dintatanterior.
Unghiul superior este usor rotunjit. Aici se insera muschiul ridicator al scapulei
Unghiul lateral este cel mai voluminos. Prezinta doua elemente de studiu:
1.Cavitatea glenoidă estelegata de restul scapulei printr-o portiune mai ingusta,numita gatul sau colul scapulei.Cavitatea este putin profunda, de forma ovoida, articulandu-se cu capul humerusului. La cele doua extremitatiale cavitatii glenoide se gasesc rugozitati: rugozitatea inferioara est etuberculul subglenoidian (sau infraglenoidian)pentru insertia capului lung al muschiului triceps, iar cea superioara este tuberculul supraglenoidianpentru insertiacapului lung al muschiului biceps brahial.
2.Procesul coracoid esteo prelungire recurbata, a carei baza ocupa spatiul dintre cavitatea glenoida și scobitura scapulei.Procesul coracoid poate fi explorat prin spatiul delto-pectoral, pe el inserandu-se muschi (capul scurt al bicepsuluibrahial, coracobrahialul si pectoralul mic) si ligamentele (conoid si trapezoid).Scapula are mai multe gauri nutritive: in fosa supra-spinoasa, in fosa subspionasa, la nivelul acromionului sila nivelul procesului coracoid.